it’s going….

….in ultimul timp si-a facut alta prietena! mai buna, mai ascultatoare, care nu ii reproseaza nimic, care nu o minte, nu o dezamageste, o prietena caruia ii spune orice, de rau/bine, care stie ca sigur nu o sa o dezamageasca, o prietena surda, o prietena…muta!

obisnuia sa se trezeasca si sa zambeasca vazand soarele de afara, sa se planga daca ploua , sa isi sune prietenii sa le spuna”morning sunshine”, sa faca dansul ploii cand era prea cald, sa alunge norii cand se anunta furtuna…obisnuia!

acum, petrece ore bune cu oglinda, ca si cum i-ar fi cea mai buna prietena, ca si cum ar fi singura care stie sa o “minta”spre bine, ca si cum ar fi deacord cu ea in tot ceea ce face, ca si cum …ar fi ea!

se uita in oglinda si mereu ii poti citi pe fata intrebarea: unde-i viata? si sta ore bune si asteapta raspunsul la intrebarea si mereu pleaca dezamagita fara raspuns dar mereu multumita ca a fost ascultata!

oglina asculta, dar e…muta!

daca ar vorbi?ce i-ar raspunde????

Eyes wide….closed

Gara nu mai e plină.
Culoarea a dispărut aşa cum au dispărut râsetele, gropiţele din obraji şi bulinele strălucitoare din priviri. Ea îşî soarbe liniştita cafeaua de la automat în timp ce ea stă lângă bancă asteptând.. trenul. Nici măcar o vorbă nu le iese. Nici din gură, nici din priviri. Liniştea e apăsătoare iar nimic nu pare să vrea să intervină. Şi nimeni.
Le poţi citi oboseala din priviri. Poţi vedea amarul din limbajul trupului. Şi dacă priveşti cu atenţie, dar cu mare atenţie, poi vedea sacul plin cu greşeli ce atărnă greu în spatele amândurora.

Din fericire sau din păcate, viaţa i-a învăţat mai tot ce ţine de şiretlicurile actoriei, astefel că se pricep de minune la a ascunde greutatea sacului, unul celuilalt.

Se aşează sătula pe bancă şi cănd ea începe să creadă că cearta a luat sfârşit, aude o manea ieşind din telefonul ce-l ţine în mâna-i puternică. Cu picioarele crăcănate, spatele cocoşat şi burta lăsată să atârne-n voie liberă sâsâie ritmul melodiei.
El?
Închide ochii şi respiră adânc.

it’s exactly what i mean….

• You.ll figure things out. You.ll make it happen. You always have. You always will.

  A million started paragraphs,
  a million started feelings,
  a million started dreams,
  accompanied by a million half started thoughts.

  Can.t seem to find the necessary words in order to express what.s going on inside. It.s like chaos but somehow there.s peace.

  Words of concern spill all over your page as you try to find yourself within them. But nothing, nothing gives you the comfortable feeling of choosing them rightfully.
  A half felt feeling lingers on your skin.

  Flashing thoughts keep you up at night as you fight to remember yourself.
  You don’t know what goes on behind all these closed doors. You tell yourself ”stop” but your brain manages to slip a few ideas more and you get to the point where you wonder whether they.re locked, as in chain locked doors or just closed ones.
  -and that.s when you really regret not saying stop earlier.

  Sometimes,
  I wonder if everyone.s subconscious knows more about whats going on inside than my conscious.
  Where did all this fog come from? The last time i checked i remember seeing a never ending green field colliding with an amazing, thrilling, peaceful sky.

  Quite literally, I had about 10 half started writing pieces and ..it turned into this.
  I didn.t notice that I turned it into third person, until just now, at the very end.

  But I don’t think I’ll change it, because when I think about it, it.s exactly what I mean…

:)

Blog 3

---

• 

  Păi și să vă spun.
  Cu ea, melodia începe slow. nu știi încotro o ia și nici pe ce trepte va urca sau coborî.
  Ea este.. omul precaut. Astfel că melodia are mici pauze între oricare 2 note.
  Apoi, brusc începe și urcă și iar urcă și fiece nota efectiv.. dansează! Da, dansează. Portativul învelește ca o păturică inima ta, acele 5 linii orizontale ce dețin doimi, patrimi, optimi și pauze dansează. Dansează înăuntrul tău! Ești liber, liber să fii! Să trăiești, să râzi, să plângi, să înveți, să fii bun.
  Ea îți oferă sentimentul de libertate absolută. Ea te iubește și te așteaptă. Ea se roagă în liniște pentru tine. Ea te bârfește pe la spate, de bine. Te privește din umbră și are grijă să crești un om frumos.

  E un om blând, răbdător și bun. Iar de vei pleca, ea te va privi cum pleci, și asemenea unui Haski fidel, va rămane acolo, înțepenită, nu va privi în stânga sau dreapta, va îndura frigul și căldura, ploaia și lacrimile și te va aștepta. Iar oricând ai să privești în urmă, ea va fi acolo, privind neantul, asteptând să-ți vadă silueta, pe are o știe pe de rost, centimetru după centimetru, întorcându-se. Și nimic nu o va clinti.

  And I find you amazing, gă mea.

pentru mine…..

Să o auzi cum râde și brusc să ți se lumineze fața. Uiți în clipa urmatoare de ziua lungă și plină de confllicte ce-ai avut-o.
Uiți de griji, uiți de stres și începi și râzi și tu, nu pentru că ar fi amuzant, ci pentru că pieptul ți-e o avalanșă de sentimente.

Îmi alină sufletul folosind idei pe care aș putea să mi le spun și singură dar are un mod de a te mângâia, de a te ocroti prin cuvintele alese. Iar tonalitatea..pfu. Nu-mi dă de ales, nu pot decât s-o privesc în ochi și să-i spun cât sunt de fericită că impărțim amintiri, că am ridicat stâlpi impreună, că, alături de ea, nu vor exista răutăti gratuite.

În schimb îmi arunc privirea in gol, pentru a lăsa impresia de Sunt concentrată la ceea ce tocmai mi-ai zis. și-i răspund scurt Da gă, știu. Ai dreptate. Ce nu știe ea e că urmăresc acel moment de tăcere de după în care să revin la starea inițială.

Uneori mai încerc să ies din câmpul ei vizual ca să nu-mi observe ochii usor inroșiți și/sau mai umezi decât ar trebui, dar nu prea des ca s-ar prinde că e ceva fishy la mijloc.

Știe my high points, și știu că e fericită pentru/cu ce sunt azi.
Și mai știe my low points, pe care le conștentizăm amândouă dar nu le prea menționăm. Iar atunci când se întâmplă să vină vorba, are grijă să le point out într-o așa manieră încât mă face să râd până mă dor obrajii.
Mă face să caut adânc și să dau the best of me prin simplul fapt că..că e acolo, ca e kind, că așteaptă, că e un om bun.

Nu am fost întodeauna asa cum mă vedeți. Ea m-a învațat o groază. M-a învațat să vorbesc cu drag, m-a învățat să râd, m-a învățat să renunț la o parte din my inner gremlins, m-a învățat cât e de uluitor să ai un om frumos în viața ta. M-a învățat să ascult, m-a învățat să dau timp timpului, m-a învățat să renunț la grabă, nervi, agitație, cuvinte aruncate, țipete. M-a învățat să mă cunosc și m-a învățat cât e de important să le oferi oamenilor timp și spațiu. Da, eram o fire teribilă. Agitată și nervoasă și critică. Bine, cea din urmă încă o păstrez, mă place și o plac.
Nu demult am mai învațat (specific ei: cu multa blandețe si drag) că am momente de egoism, pe care slowly but surely am să le elimin.

si de parca nu am un triliard de motive sa o iubesc, stiti ce imi face?

mmmm…..

imi cumpara dulciuri:D imi raspunde la mesaje in toiul noptii, ma suna si vorbim minute bune la telefon…

Și nu sunatul în sine e atât de important cât faptul că îmi transmite o stare de bine, cum nimeni altcineva n-o face.

Cum.. un minut petrecut la telefon cu ea echivalează cu 30 de minute de trezit singură si căscat si ..știți voi, d-ale dimineții.

Mă simt privilegiată că o am.

*iti doresc,cititorule, din tot sufletul să întâlnești un astfel de om. Și să-l iubești, și să-l îngrijești, și să fiți frumoși. Aratați lumii că există mai bine decât falsitate, decat mizeria în care se complac toți.*

Friends…

….zic unii ca prietenii sunt foarte greu de gasit….hmm eu sunt de parere ca prieteni sunt usor de gasit dar foarte greu de pastrat:)

adica, uite: ai o caruta de prieteni si numai cu  o roata de la caruta mergi la deal, dar ce se intampla cand si roata face pana?

…feel…

object>five for fighting

Daca Dumnezeu ar uita pentru o clipa ca nu sunt decât o papusa de cârpa si mi- ar oferi în dar o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ce gândesc, desi în definitiv as putea sa gândesc tot ce spun. As da valoare lucrurilor marunte, dar nu pentru ce valoreaza ele, ci mai curând pentru ceea ce ele semnifica. As dormi mai putin si as încerca sa visez mai mult, de-abia acum înteleg ca pentru fiecare minut în care închidem ochii pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge în timp ce altii ar sta pe loc, as ramâne treaza în timp ce toti ceilalti ar dormi. As asculta în timp ce altii ar vorbi si, doamne, cum m-as bucura de savoarea unei înghetate de ciocolata! Daca Dumnezeu m-ar omeni cu o farâma de viata, m-ar împinge de la spate în bataia soarelui, acoperindu-mi cu razele lui nu doar corpul, ci si sufletul. Doamne, daca eu as avea o inima, mi-as scrie ura pe un cub de gheata si as astepta ca soarele sa-l topeasca. As picta pe stele, cu un vis al lui Van Gogh, un poem de Benedetti si o serenada de Serrat pe care as oferi-o Lunii. As uda trandafirii cu lacrimile mele ca sa pot simti durerea spinilor si sarutul de culoarea carnii al petalelor proaspete. Doamne, daca as putea primi o farâma de viata… N-as lasa sa treaca nici macar o zi fara sa le spun oamenilor ce iubesc, ca îi iubesc. As convinge fiecare femeie si fiecare barbat ca la ei tin cel mai mult si as trai îndragostita de iubire. Barbatilor le-as dovedi cât de mult gresesc atunci când cred ca nu trebuie sa se mai îndragosteasca atunci când îmbatrânesc, fara sa stie ca ei îmbatrânesc tocmai pentru ca înceteaza a se mai îndragosti. Unui copil i-as face cadou o pereche de aripi, dar l-as lasa sa învete singur a zbura. Pe cei batrâni i-as învata ca moartea nu vine o data cu vârsta, ci o data cu uitarea. În fond, si eu am învatat de la oameni atâtea lucruri…Am învatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe vârful unui munte, fara sa stie ca adevarata fericire este felul în care urci pantele abrupte spre vârf. Am învatat ca ori de câte ori un nou nascut prinde cu pumnul lui mic, pentru prima oara, degetul mare al tatalui sau, îl tine strâns pentru totdeauna. Am învatat ca doar un om are dreptul sa se mire când vede un om cazut, dar de fapt ar trebui sa întinda mâna sa-l ajute sa se ridice. Sunt o multime de alte lucruri pe care as putea sa le învat de la voi, desi, realmente, multe nu îmi mai vor servi la nimic, fiindca atunci când ma vor pune la pastrare în acea cutie eu voi fi murit deja.